Al 40-lea aniversar dedicat Mai '68 a fost scuza invocata de sociologii din Hexagon pentru a studia comportamentul sexual francez. Un mod de a verifica daca liberarea sexuala, constiinta feminista si presupusa agonie a falocratiei si-au facut loc in societatea transpirenaica.
Cum o fac francezii? Verbul a face se manuieste in acest caz precum o alternativa prudenta si mohorata in fata altor expresii mai explicite. Copulare, ar spune ornitologii. A fornica, tuna Chirac.
Atunci, cum o fac francezii? Se desprinde din studiu o tendinta de echilibru intre obiceiurile si afitiunile amatoare ale barbatilor si femeilor. Incepand cu transa de initiere. Femeile din '68 pierdeau virginitatea la 20,6 ani. Acum 'se ofera' la 17,6 ani, o referinta practicamente identica cu baietii (17,2). Cu o diferenta: ele cauta un amant cel putin cinci ani mai in varsta si experimentat, ca nu cumva, se spune, ca neindeletnicirea pustiului sa nu se afle la inaltimea expectativelor actului.
'Actul' e o alta forma de exprimare mohorata care a substituit formule rusinoase de uz comun in limbajul profanatoriu. Copulare, spun ornitologii. A fornica, sustine Chirac. De data asta, imi vine in minte acel afroism a lui Henry Kissinger pe care presedintele francez l-a converit in primul mandament: "Puterea este afrodisiacul absolut".
Nicolas Sarkozy a priceput mesajul si i-a cautat toate lecturile, dar nu o sa ne distragem atentia de la studiul sociologic nici de la concluziile sale. De exemplu, diferentele care se observa in respect la numarul de amanti care jongleaza, adica, traiectoria barbatilor si femeilor din Franta. Ei confeseaza ca au impartit patul si relatiile sexuale cu 12 companii feminine (nu simultan, a se intelege). Iar ele recunosc ca si-au puso cu o medie de 5,1 barbati. Cu mult mai multi decat in statisticile din '68 (1,9) sau recentul 1992 (4).
Progresul a afectat si obiceiurile masturbatorii. Frantuzoaicele care se stimuleaza sexualmente pe ele insasi dupa intamplarile saizecisioptiste erau doar 16% din populatie. Acum au crescut pana la 60%. Insa departe de capacitatea onanista masculina (90% din barbati comit cel mai singuratic act impur) si aproape de noile formule aseptice de placere sexuala. Adica, Internetul si polifaceticele medii de expresie audiovizuala. Cu alta diferenta: barbatul francez prefera a degusta in solitar filmul pornografic si a sari peste continutul preliminar, in timp ce femeia franceza e mai partidara de a impartii spectacolul cu perechea.
Studiul, dupa cum putem vedea, nu ofera mari surprize. Nici macar in obiceiurile extravagante. E adevarat ca sexul oral s-a convertit in o practica normala si cotidiana atat in cazul barbatilor, cat si in cel al femeilor, dar in mesajul oferit de 'Ultimul tango in Paris' subliminalul nu a facut furori in Franta, spun datele ca doar 14% din barbatii si 9% din femeile din Hexagon recurg a ceea ce Fellini a denumit placerea 'l’intimitá posteriore'.
Ne atrage atentia, in final, procentajul vecinilor nostrii care raman virgini pe toata durata existentei - 10% din femei si 6,6% din barbati-, desi aspectul cel mai surprinzator din acest studiu e exact concluzia acestui studiu: 35% din francezi declara a avea o viata sexuala satisfactorie. Mai putin decat francezele (44%), si destul de departe de extazul in care zic spaniolii ca se afla. Cine minte? (Va a ser que nosotros)
Se afișează postările cu eticheta sex. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sex. Afișați toate postările
14 mar. 2008
25 feb. 2008
Prostitutie in Chicago
Legea ofertei si cererii. Piata libera in stare pura. Fara reguli. Visul lui Adam Smith, Friedrich Hayek si Milton Friedman. No exista ajutoate din partea statului sub forma de venituri de somaj, nici linii de credite aditionale la banci cand acestea au imprumutat mai multi bani decat exista in cont, nici nationalizari de entitati fata de care s-a exagerat in a oferii credite, nici oportune bariere asupra procentajului.
Unde exista un asemenea paradis al liberalismului? Pe piata prostitutiei stradale din Chicago.
In teza de lucrare stintifica: "Streel Level Prostitution", la care lucreaza profesorul Sudhir Alladi Venkatesh (Universitatea Harvard) si colegul sau Steven Levitt, din Chicago.
Venkatesh este un expert in economica subterana, in parte datorita interesului sau in a sti "ce se intampla cand Guvernul nu se afla in capacitatea de a impune reguli schimbarilor economice". Si Levitt este coautorul best-sellerului "Freakonomics", in care se expun o serie de cazuri in care analizele economice se aplica unor chestiuni care in teorie raman indepartate de aceasta disciplina precum, de exemplu, avortul si nivelul de delicventa (dupa parerea unor economisti, cu cat sunt mai multe avorturile, se produce mai putina delicventa, pentru ca avorteaza femeile cu venituri mici, de obicei marginalizate, ale caror copii au mai multe posibilitati de a comite infractiuni. Cu alte cuvine: este vorba despre a ucide cu caracter preventiv potentialul infractor inainte de a se naste).
Paperul lui Venkatesh si Levitt inca nu este pregatit pentru publicare, desi amandoi l-au prezentat in Ianuarie in reuniunea anuala a 'American Economic Association', sinodul teoreticienilor economisti din US. Concluziile lor sunt, mai mult sau mai putin, suprinzatoare. Tineti cont ca in US prostitutia este o infractiune cu caracter penal:
1) Prostituatele care fac strada in zona sud din Chicago (zona cea mai saraca din oras, formata de mari ghettorui de negrii si sudamericani) castiga intre 25 si 30 de dolari (intre 17 si 20 de euro) pe ora, adica, de patru ori mai mult decat ceea ce ar fi salariile lor daca ar lucra in activitati legale. Asta indica ca, sub alta forma, venitul le-ar fi salariul minim, sau chiar mai putin.
2) Insa, aceste venituri inalte sunt o prima de risc. Prostitutia stradala este o activitate foarte periculoasa. Si nu doar din cauza violentei. Un exemplu: Prezervativele abia se folosesc in 25% din contactele sexuale.
3) Pestii sunt un factor de beneficiu. Unde dansii opereaza, femeilor le merge mai bine. Asta se intampla pentru ca proxenetii "asigura protectie si platesc salarii de acord cu eficienta" fiecarei femei.
4) Oferta de prostituate este foarte elastica. De exemplu, pe 4 Iulie, Ziua Nationala a Americii, cerinta de sex contra plata explodeaza, adica, se formeaza un shock in cerinta, exact cam ceea ce se intampla cu petrolul datorita industralizarii Chinei si Indiei. Dar, contrar celor de la OPEP, prostituatele din Chicago sunt in stare sa acopere cresterea de cerinta fara dificultate (o alta problema a pietei petrolului este specula; in Chicago, desi exista o piata a viitorulu de materii prime, nu exista o piata de viitoare prostituate care sa arunce in aer preturile).
5) Si, cel mai ireal: desi prostitutia se "plateste" cu puscarie, "o prostituata are mai multe posibilitati sa faca sex cu un politai decat sa fie arestata de catre acesta". Deci, se demonstreaza, efectivamente, ca aceasta este o piata libera perfecta.
Hayeck niciodata nu a gandit in mana invizibila a lui Adam Smith, facuta carne, in, de exemplu, prostitutia din La Villita, cel mai mare ghetou latino din US, la marginea Los Angelesului.
Unde exista un asemenea paradis al liberalismului? Pe piata prostitutiei stradale din Chicago.
In teza de lucrare stintifica: "Streel Level Prostitution", la care lucreaza profesorul Sudhir Alladi Venkatesh (Universitatea Harvard) si colegul sau Steven Levitt, din Chicago.
Venkatesh este un expert in economica subterana, in parte datorita interesului sau in a sti "ce se intampla cand Guvernul nu se afla in capacitatea de a impune reguli schimbarilor economice". Si Levitt este coautorul best-sellerului "Freakonomics", in care se expun o serie de cazuri in care analizele economice se aplica unor chestiuni care in teorie raman indepartate de aceasta disciplina precum, de exemplu, avortul si nivelul de delicventa (dupa parerea unor economisti, cu cat sunt mai multe avorturile, se produce mai putina delicventa, pentru ca avorteaza femeile cu venituri mici, de obicei marginalizate, ale caror copii au mai multe posibilitati de a comite infractiuni. Cu alte cuvine: este vorba despre a ucide cu caracter preventiv potentialul infractor inainte de a se naste).
Paperul lui Venkatesh si Levitt inca nu este pregatit pentru publicare, desi amandoi l-au prezentat in Ianuarie in reuniunea anuala a 'American Economic Association', sinodul teoreticienilor economisti din US. Concluziile lor sunt, mai mult sau mai putin, suprinzatoare. Tineti cont ca in US prostitutia este o infractiune cu caracter penal:
1) Prostituatele care fac strada in zona sud din Chicago (zona cea mai saraca din oras, formata de mari ghettorui de negrii si sudamericani) castiga intre 25 si 30 de dolari (intre 17 si 20 de euro) pe ora, adica, de patru ori mai mult decat ceea ce ar fi salariile lor daca ar lucra in activitati legale. Asta indica ca, sub alta forma, venitul le-ar fi salariul minim, sau chiar mai putin.
2) Insa, aceste venituri inalte sunt o prima de risc. Prostitutia stradala este o activitate foarte periculoasa. Si nu doar din cauza violentei. Un exemplu: Prezervativele abia se folosesc in 25% din contactele sexuale.
3) Pestii sunt un factor de beneficiu. Unde dansii opereaza, femeilor le merge mai bine. Asta se intampla pentru ca proxenetii "asigura protectie si platesc salarii de acord cu eficienta" fiecarei femei.
4) Oferta de prostituate este foarte elastica. De exemplu, pe 4 Iulie, Ziua Nationala a Americii, cerinta de sex contra plata explodeaza, adica, se formeaza un shock in cerinta, exact cam ceea ce se intampla cu petrolul datorita industralizarii Chinei si Indiei. Dar, contrar celor de la OPEP, prostituatele din Chicago sunt in stare sa acopere cresterea de cerinta fara dificultate (o alta problema a pietei petrolului este specula; in Chicago, desi exista o piata a viitorulu de materii prime, nu exista o piata de viitoare prostituate care sa arunce in aer preturile).
5) Si, cel mai ireal: desi prostitutia se "plateste" cu puscarie, "o prostituata are mai multe posibilitati sa faca sex cu un politai decat sa fie arestata de catre acesta". Deci, se demonstreaza, efectivamente, ca aceasta este o piata libera perfecta.
Hayeck niciodata nu a gandit in mana invizibila a lui Adam Smith, facuta carne, in, de exemplu, prostitutia din La Villita, cel mai mare ghetou latino din US, la marginea Los Angelesului.
14 ian. 2008
Mitologia digitala
Ca orice manifestare umana inconjurata de secole de represiune si diverse intoxicari mediatice, sexualitatea sufera de o plaga de mituri, multe din ele inca utilizate de catre inconstientul colectiv. Sunt o gramada, iar majoritatea stau la originea unor multe intrebari si dureri de cap totalmente innecesare.
Sa vedem, prin a cita cateva: barbatii sunt mai sexuali decat femeile; sexualitatea dispare odata cu inaintarea in varsta; homosexualitatea si pedofilia merg mana in mana; masturbarea este daunatoare, sau in cazu "mai fericite", masturbarea feminina este inexistenta. Ce mai, un catalog de idei comune si imprecise, care inca bantuie printre noi, si nu numai in creierasele multor episcopi catolici.
In legatura cu ultimul mit citat, putem zice ca ne aflam in fata unuia din cel mai extins. Un adevarat tabu. Se presupune ca masturbarea e o manifestatie tipica si entuziasta a barbatului, in special pe durata adolescentei, destinata a elibera emotiile erotice cauzate de catre revolutia hormonala care se produce la certe si agitate varste. Presupusa dispozitie masculina in a face sex nu conteaza unde, cand si cu cine, provoaca ca majoritatea barbatilor sa continue sa se masturbeze, de o maniera mai calmata, pe toata durata vietii lor. Insa, in ceea ce priveste masturbarea feminina, nu se stie si nu exista raspunsuri, precum casuta care vin in ajutor in sondajele CIS...
Inainte de toate, convine sa lamurim ca barbatii se masturbeaza de-alungul vietii lor si ca nu tot timpul simt nevoia de rock'n'roll (nici macar cei mai sariti de pe fix). Asta pe o parte. In ceea ce priveste masturbarea feminina, da, exista. Si exista pe bune. Tinand cont de toate sondajele facute asupra obiceiurilor sexuale, se calcueaza ca intre 70 si 82 % din femei se masturbeaza in mod cotidian. Faptul ca femeile au trait sexualitatea lor de o maniera tacuta pe durata multor secole, e cauza acestei taceri administrative care troneaza asupra acestei practici.
La traditionalul mister care inconjoara sociologic si cultural masturbarea feminina, trebuie adaugat paradoxul prin care se identifica masturbarea barbatului ca un surplus de energie sexuala, iar in cazul femeii, nesatisfacere si o purtare sexuala ciudata. Inca o data, nici una, nici alta. Masturbarea nu trebuie asociata cu singuratatea, nici cu carente sentimentale. De fapt, la fel de bine poate forma parte in relatiile sexuale normale ale unui cuplu, precum element al unui joc picant sau pentru a explora partenerul.
Precum in toate chestiunile relationate cu sexualitatea umana, cand vorbim deste masturbarea feminina (egal si pentru cea masculina), fiecare maestru poseda un modus-operandi. La traditionala metoda digitala sau acvatica (ma refer la dus) se adauga extraordinarul impuls care l-au experimentat jucariile sexuale si universul de placeri pe care il ofera. In plus, multe femei isi pierd frica cand vine vorba de a vorbii despre diferite sisteme si metode pentru autosatisfacerea sexuala, drept dovada stand blogurile, in care se impart experiente si opinii asupra diverselor practici onaniste. Da, se pare ca timpurile se schimba.
Sa vedem, prin a cita cateva: barbatii sunt mai sexuali decat femeile; sexualitatea dispare odata cu inaintarea in varsta; homosexualitatea si pedofilia merg mana in mana; masturbarea este daunatoare, sau in cazu "mai fericite", masturbarea feminina este inexistenta. Ce mai, un catalog de idei comune si imprecise, care inca bantuie printre noi, si nu numai in creierasele multor episcopi catolici.
In legatura cu ultimul mit citat, putem zice ca ne aflam in fata unuia din cel mai extins. Un adevarat tabu. Se presupune ca masturbarea e o manifestatie tipica si entuziasta a barbatului, in special pe durata adolescentei, destinata a elibera emotiile erotice cauzate de catre revolutia hormonala care se produce la certe si agitate varste. Presupusa dispozitie masculina in a face sex nu conteaza unde, cand si cu cine, provoaca ca majoritatea barbatilor sa continue sa se masturbeze, de o maniera mai calmata, pe toata durata vietii lor. Insa, in ceea ce priveste masturbarea feminina, nu se stie si nu exista raspunsuri, precum casuta care vin in ajutor in sondajele CIS...
Inainte de toate, convine sa lamurim ca barbatii se masturbeaza de-alungul vietii lor si ca nu tot timpul simt nevoia de rock'n'roll (nici macar cei mai sariti de pe fix). Asta pe o parte. In ceea ce priveste masturbarea feminina, da, exista. Si exista pe bune. Tinand cont de toate sondajele facute asupra obiceiurilor sexuale, se calcueaza ca intre 70 si 82 % din femei se masturbeaza in mod cotidian. Faptul ca femeile au trait sexualitatea lor de o maniera tacuta pe durata multor secole, e cauza acestei taceri administrative care troneaza asupra acestei practici.
La traditionalul mister care inconjoara sociologic si cultural masturbarea feminina, trebuie adaugat paradoxul prin care se identifica masturbarea barbatului ca un surplus de energie sexuala, iar in cazul femeii, nesatisfacere si o purtare sexuala ciudata. Inca o data, nici una, nici alta. Masturbarea nu trebuie asociata cu singuratatea, nici cu carente sentimentale. De fapt, la fel de bine poate forma parte in relatiile sexuale normale ale unui cuplu, precum element al unui joc picant sau pentru a explora partenerul.
Precum in toate chestiunile relationate cu sexualitatea umana, cand vorbim deste masturbarea feminina (egal si pentru cea masculina), fiecare maestru poseda un modus-operandi. La traditionala metoda digitala sau acvatica (ma refer la dus) se adauga extraordinarul impuls care l-au experimentat jucariile sexuale si universul de placeri pe care il ofera. In plus, multe femei isi pierd frica cand vine vorba de a vorbii despre diferite sisteme si metode pentru autosatisfacerea sexuala, drept dovada stand blogurile, in care se impart experiente si opinii asupra diverselor practici onaniste. Da, se pare ca timpurile se schimba.
23 dec. 2007
Himenoplastia, ultima speranta
Cand Zeina avea 19 ani, prietenele sale o priveau cu ochi rai pentru ca tocmai isi incepuse viata sexuala. Chiar daca in societatile islamice relatiile sexuale prematrimoniale sunt considerate 'pacat', tanara nu s-a gandit ca ar comite o eroare, convinsa fiind ca baiatul, cu care a fost unita 3 ani, va fi omul vietii sale. "Cand a terminat Medicina a dorit sa urmeze specializarea in US. Relatia noastra a inceput sa intre in declin. Eu eram o simpla secretara. A plecat ca sa nu se mai intoarca, eu nu l-am mai vazut de atunci".
Acea prima dragoste a afectat viata familiara a Zeinei. "Fratele meu a aflat printro coincidenta: m-a insultat, m-a batut si ma trata ca pe o curva. Nu a mai vorbit cu mine, ignorand total existenta mea, si asta in timp ce isi schimba prietenele precum camasile". Tanara a fugit de acasa, pentru a evita sa fie victima unei crime de onoare care in fiecare an pune punct final vietilor a mii de femei din lume, iar astazi, la 42 de ani si cu o relatie destinata a nu functiona, cu un barbat casatorit, studiaza ideea de a isi reconsturii himenul ca sa inceapa o noua viata. "Imi doresc un barbat care sa fie mandru de mine, cineva cu care sa intemeiez o familie. Am inceput deja sa-l caut, si cand o sa il gasesc o sa las totul si o sa imi refac virginitatea".
Conform expertilor, himenoplastia (na: termen in spaniola) - tehnica de reconstruire a himenului - s-a convertit intrun fenomen comun intre feminele clasei inalte din Liban. "Pentru a conserva traditia, aceste tinere trebuie sa pateze cu sange cearsaful nuptial", explica ginecologul Nicolas Baaklini. Desi nu exista cifre pentru cate interventii se realizeaza, fenomenul se afla in o ascendenta puternica in Orientul Apropiat. Proba constita in actul emis in februarie de catre maximul lider religios egiptean, marele mufti Ali Gomaa, prin care se permit operatiile de reconstruire a himenului.
Boomul acestei tehnici se explica prin legatura intre traditionalism si modernismul de care dau dovada femeile arabe si musulmane. In aceste societati, unde educatia feminina este orientata spre viata matrimoniala, femeile nu isi permit sa isi traiasca sexualitatea fara a teme sa fie refuzate de catre viitorul sot, respinse de propria familie, sau inclus stigmatizate de catre comunitate. Iar asta impinge a multe tinere cu o stare economica sanatoasa, sa opteze pentru himenoplastia cu scopul de a 'elimina' trecutul sexual, si sa recupereze o virginitate care, chiar daca este una numai fizica - si nu mentala - este ceruta de multi barbati in noaptea nuntii.
"Acest tabu al virginitatii, nu apartine unei clase sociale determinate, ci unei mentalitati traditionale care se mentine mereu, inclusiv in anumite societati occidentale care doresc ca fata sa fie 'intacta' pana la casatorie", explica psihologul Marie Therese Khair Badawi, profesoara la Universitatea Saint-Joseph din Beirut. De asta, dupa spusele lui Baaklini, multe dintre pacientele sale sunt femei profesional formate in Europa sau US "care niciodata nu au luat in calcul ca vor trebui sa treaca prin o astfel de experienta" pana cand se reintorc in Liban pentru a se casatori.
Problema este ca in anumite societati, relatiile sexuale premergatoare casatoriei sunt pacatoase si cauzeaza stari de dizgratie pentru familia fetei. "Virginitatea nu ar trebuii sa intereseze pe nimeni decat pe femeie, dar in societatile traditionale este proprietatea familiei si a comunitatii, si este un simbol de onoare", puntualizeaza psihologul Badawi. Iar riscul femeii este mortal. Crimele de onoare - femei asesinate de mainile rudelor sale de sex masculin pentru ca au intretinut relatii sexuale in afara patului conjugal, pentru ca au fost victime ale unui viol sau sau pentru ca se suspecteaza una sau ambele variante - fac in fiecare an 5.000 de victime, conform ONU, un motiv cu greutate pentru ca fetele sa isi ascunda experientele sexuale de ochii parintilor. Desi asasinii isi justifica faptele cu Islamul, religia nu permite asemenea acte barbare: de fapt, lideri religiosi precum marele mufti sirian Ahmad Bader Hasun au denuntat aceste crime si au insistat asupra autoritatilor sa revizeze legislatia in vigoare pentru a agrava pedepsele autorilor.
Cat timp vor exista astfel de exemple, fetele incearca sa isi ascunda relatiile din trecut cum pot: cele defavorizate material folosesc diferite creatii clandestine care includ portiuni fabricate in farmacii prin grasa sintetica de balena, acid sulfuric si colorant rosu care simuleaza textura si culoarea sangelui, altele facand uz de bucati de ficat de iada. Pentru acele care au o situatie financiara mai puternica, himenoplastia este o solutie, si un confort. Pentru intre 300 si 1000 U$, un ginecolog-obstetrician face o operatie care se realizeaza in marea majoritate a cazurilor doar cu anestezie locala si care dureaza intre 15 si 60 de minute, in functie de caz, si garantizeaza sangerarea care va provoca marea satisfactie viitorului sot.
"Exista o idealizare [a himenului], s-a coinvertit in ceea ce reprezinta onoarea familiei", explica doctor Badawi. "Cerand un himen intact, barbatul crede ca este primul in a cucerii corpul femeii, si crede ca o va putea controla mai bine". Prin urmare, a provoca sangerarea "este unicul obiectiv al himenoplastiei, dat fiind ca nici un barbat nu poate sti daca un himen este intact sau nu", spune Baaklini. "Doar un ginecolog poate certifica".
Acea prima dragoste a afectat viata familiara a Zeinei. "Fratele meu a aflat printro coincidenta: m-a insultat, m-a batut si ma trata ca pe o curva. Nu a mai vorbit cu mine, ignorand total existenta mea, si asta in timp ce isi schimba prietenele precum camasile". Tanara a fugit de acasa, pentru a evita sa fie victima unei crime de onoare care in fiecare an pune punct final vietilor a mii de femei din lume, iar astazi, la 42 de ani si cu o relatie destinata a nu functiona, cu un barbat casatorit, studiaza ideea de a isi reconsturii himenul ca sa inceapa o noua viata. "Imi doresc un barbat care sa fie mandru de mine, cineva cu care sa intemeiez o familie. Am inceput deja sa-l caut, si cand o sa il gasesc o sa las totul si o sa imi refac virginitatea".
Conform expertilor, himenoplastia (na: termen in spaniola) - tehnica de reconstruire a himenului - s-a convertit intrun fenomen comun intre feminele clasei inalte din Liban. "Pentru a conserva traditia, aceste tinere trebuie sa pateze cu sange cearsaful nuptial", explica ginecologul Nicolas Baaklini. Desi nu exista cifre pentru cate interventii se realizeaza, fenomenul se afla in o ascendenta puternica in Orientul Apropiat. Proba constita in actul emis in februarie de catre maximul lider religios egiptean, marele mufti Ali Gomaa, prin care se permit operatiile de reconstruire a himenului.
Boomul acestei tehnici se explica prin legatura intre traditionalism si modernismul de care dau dovada femeile arabe si musulmane. In aceste societati, unde educatia feminina este orientata spre viata matrimoniala, femeile nu isi permit sa isi traiasca sexualitatea fara a teme sa fie refuzate de catre viitorul sot, respinse de propria familie, sau inclus stigmatizate de catre comunitate. Iar asta impinge a multe tinere cu o stare economica sanatoasa, sa opteze pentru himenoplastia cu scopul de a 'elimina' trecutul sexual, si sa recupereze o virginitate care, chiar daca este una numai fizica - si nu mentala - este ceruta de multi barbati in noaptea nuntii.
"Acest tabu al virginitatii, nu apartine unei clase sociale determinate, ci unei mentalitati traditionale care se mentine mereu, inclusiv in anumite societati occidentale care doresc ca fata sa fie 'intacta' pana la casatorie", explica psihologul Marie Therese Khair Badawi, profesoara la Universitatea Saint-Joseph din Beirut. De asta, dupa spusele lui Baaklini, multe dintre pacientele sale sunt femei profesional formate in Europa sau US "care niciodata nu au luat in calcul ca vor trebui sa treaca prin o astfel de experienta" pana cand se reintorc in Liban pentru a se casatori.
Problema este ca in anumite societati, relatiile sexuale premergatoare casatoriei sunt pacatoase si cauzeaza stari de dizgratie pentru familia fetei. "Virginitatea nu ar trebuii sa intereseze pe nimeni decat pe femeie, dar in societatile traditionale este proprietatea familiei si a comunitatii, si este un simbol de onoare", puntualizeaza psihologul Badawi. Iar riscul femeii este mortal. Crimele de onoare - femei asesinate de mainile rudelor sale de sex masculin pentru ca au intretinut relatii sexuale in afara patului conjugal, pentru ca au fost victime ale unui viol sau sau pentru ca se suspecteaza una sau ambele variante - fac in fiecare an 5.000 de victime, conform ONU, un motiv cu greutate pentru ca fetele sa isi ascunda experientele sexuale de ochii parintilor. Desi asasinii isi justifica faptele cu Islamul, religia nu permite asemenea acte barbare: de fapt, lideri religiosi precum marele mufti sirian Ahmad Bader Hasun au denuntat aceste crime si au insistat asupra autoritatilor sa revizeze legislatia in vigoare pentru a agrava pedepsele autorilor.
Cat timp vor exista astfel de exemple, fetele incearca sa isi ascunda relatiile din trecut cum pot: cele defavorizate material folosesc diferite creatii clandestine care includ portiuni fabricate in farmacii prin grasa sintetica de balena, acid sulfuric si colorant rosu care simuleaza textura si culoarea sangelui, altele facand uz de bucati de ficat de iada. Pentru acele care au o situatie financiara mai puternica, himenoplastia este o solutie, si un confort. Pentru intre 300 si 1000 U$, un ginecolog-obstetrician face o operatie care se realizeaza in marea majoritate a cazurilor doar cu anestezie locala si care dureaza intre 15 si 60 de minute, in functie de caz, si garantizeaza sangerarea care va provoca marea satisfactie viitorului sot.
"Exista o idealizare [a himenului], s-a coinvertit in ceea ce reprezinta onoarea familiei", explica doctor Badawi. "Cerand un himen intact, barbatul crede ca este primul in a cucerii corpul femeii, si crede ca o va putea controla mai bine". Prin urmare, a provoca sangerarea "este unicul obiectiv al himenoplastiei, dat fiind ca nici un barbat nu poate sti daca un himen este intact sau nu", spune Baaklini. "Doar un ginecolog poate certifica".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)